Recenzie „Animale fantastice și unde le poți găsi” de J. K. Rowling


  • Publicată în ianuarie 2017
  • Traducere din limba engleză de Tatiana Dragomir
  • hardcover
  • ISBN 978-606-788-140-0
  • Bestseller, Recomandată, Pentru copii
  • Autor: J.K. Rowling
  • Domenii: Beletristică 10-12 ani, Beletristică 12-14 ani , Beletristică 14+

Descriere:

„Newt Scamander, explorator și magizoolog, tocmai și-a încheiat turul în jurul lumii în căutarea celor mai rare și extraordinare creaturi magice. Ajunge și la New York, unde nu are de gând să stea prea mult.

Însă își pierde geamantanul și unele dintre animalele fantastice dinăuntru scapă și cutreieră libere prin oraș.

Ce urmează e o adevărată nebunie…”

Recenzie:

Seria mea preferată din toate timpurile este Harry Potter, de J. K. Rowling, așa că m-am bucurat enorm când am aflat că va apărea încă o carte din această lume magică ce a fermecat generații întregi. Cartea arată spectaculos, mă bucur că s-a păstrat coperta originală, iar acele ‘animale fantastice’ și acele detalii fine cu siguranță sunt în temă cu lumea harry potterească.

Prin intermediul acestei cărți am reușit să ma întorc în lumea vrăjitorilor, unde orice este posibil. Am evadat din realitatea monotonă și m-am avânturat fără frică în mijlocul unei noi aventuri marca Rowling. Această carte are amplasată acțiunea cu mult înainte să se fi născut Harry, iar scurtele pasaje ce făceau referire la Hogwarts m-au făcut să îmi fie iar pofta de acele locuri minunate și de aventurile celor trei prieteni.

Cartea îl are în centru pe Newt Scamander, autorul manualului la care se face referire și în „Harry Potter și piatra filozofală”, ce se ocupă cu studierea animalelor fantastice. Acesta se duce la New York, iar acolo începe toată aventura. Animalele fantastice scapă din valiza pe care Newt o ținea special pentru ele, iar totul a ajuns să fie din ce în ce mai complicat, pentru un scenariu acțiunea mi s-a părut foarte bine dezvoltată. Newt este ajutat de Tina, o vrăjitoare care pe parcurs îi devine prietenă și de un mageamiu extrem de  simpatic în recuperarea animalelor, pentru a nu produce dezastre și mai mari. Cartea e presărată cu mister, suspans, aventură și chiar se vede că este scrisă de J. K., spre deosebire de Harry Potter and the Cursed Child (recenzia aici).

Ce mi-a plăcut mult de tot la carte e că autoarea ne prezintă cu iscusință comunitatea vrăjitorilor din New York, pe parcurs observând atât diferențe, cât și asemănări între aceasta și lumea bine cunoscută din serie. Deși la început nu eram prea obișnuită cu acel format și acei termeni specifici unui scenariu, pe parcurs m-am obișnuit și am devorat cartea într-o zi, aceasta având mult dialog, scurte pasaje descriptive și multe  imagini frumoase de care m-am bucurat pe parcursul lecturării.

Cartea urmărește mai multe întâmplări, nu este bazată doar pe încercarea lui Scamander de a-și recăpăta animalele, și ne lămurește cu privire la anumite evenimente din seria principală, aspecte ce mi-au plăcut enorm. Nu vreau să vă dau prea multe detalii pentru a nu ajunge la spoilere, însă vă asigur că vă va capta atenția până la sfârșit, dar și că veți găsi anumite pasaje ce explică câte ceva din seria Harry Potter, în mod indirect.

Deși cartea este scrisă sub forma unui scenariu, am putut să îmi imaginez cu o oarecare ușurință animăluțele fantastice și minunata valiză a lui Newt, în care acestea trăiau.

Protagonistul mi-a plăcut mult ca personaj, se vede că are o inimă mare deoarece ținea extrem de mult la acele mici bestiuțe și le proteja cum putea mai bine. Nu a fost deloc plictisitor, acesta cum necum se găsea mereu într-o belea majoră. De asemenea, mageamiul ce se împrietenește pe parcurs cu Newt mi s-a părut tare simpatic și hazliu. De Tina mi-a plăcut destul de mult, chiar dacă l-a inceput mi s-a părut puțin enervantă deoarece mereu îl urmărea pe Newt și voia sa îl toarne (de fapt a și făcut-o, dar cei de la MACUSA au râs de ea), însă mai încolo ea a început să se împrietenească cu protagonistul și să devină o prietenă bună ce îl ajută pe acesta să iasă din încurcături.

Într-un final, pot spune că mi-a plăcut foarte, foarte mult această carte și abia aștept să vizionez filmul, sunt sigură că este genial. După cum ne-a obișnuit Rowling, în carte sunt întorsături de situație la tot pasul, ceea ce îmi place nespus, întrucât nimic nu este prea previzibil.Cartea m-a lăsat cu destule întrebări, așadar aștept noi volume/filme cu nerăbdare. V-o recomand din tot sufletul, mai ales dacă vreți să evadați din cotidian pentru câteva ore.

Voi ați citit cartea? Dacă da, cum vi s-a părut? Până data viitoare vă urez numai lecturi frumoase!

Citate:

„UNGHI NOU: Șterpiliciul se grăbește să îndese monedele din pălăria cerșetorului într-un marsupiu, apoi, ridicând privirea, bagă de seamă că NEWT de uită la el. Adună în grabă celelalte monede, după care se repede în bancă.”

” Jacob: Newt…Nu cred că visez toate ăstea.

Newt (vag amuzat): Cum de ți-ai dat seama?

Jacob: N-am eu minte să născocesc așa ceva.”

” Graves (râzând amar): O lege din pricina căreia noi suntem nevoiți să trăim ascunși ca niște șobolani prin canale! O lege în virtutea căreia trebuie să ascundem cine suntem! O lege care îi obligă pe cei care i se supun să trăiască mereu cu teama că ar putea fi descoperiți! Vă întreb atunci, doamnă președintă… (ochii îi scapără către toți cei prezenți) …Va întreb pe toți. Pe cine apară această lege? Pe noi? (făcând un gest vag către Nemagii de sus) Sau pe ei?”

” Își face apariția Deghizușul. Este o creatură care seamănă cu un urangutan, cu o blană argintie, cu o față curioasă, stafidită. Deghizușul de cațără pe unul dintre rafturi ca să ajungă la o cutie cu dulciuri.”

Leave a Reply